A fost, cândva
 
 A fost, cândva, a fost ca niciodată,
 Ca niciodată, tot mereu va fi,
 Un eu indrogostit, în alb, de-o fată.
 De fata care cântă poezii.
 
 A fost cândva un noi, fără cuprins,
 Și prea largi țărmuri ne numeau o mare.
 Ne-am rupt în doi din trupul unui vis,
 Tăcere, fără sală de'așteptare.
 
 A fost cândva ce-n veci n-o să mai fie.
 Peste urzeli de tronuri, peste voi,
 Peste oricine și orice, o poezie,
 Cu rima inchinanduse la noi.
 
 A fost cândva în noi iubire plină,
 Când lumii ăsteia îi eram zis
 Și lumea ne iubea fără de vină.
 Acum îi suntem fructul interzis.
 
 A fost, cândva, a fost ca niciodată,
 Într-un sărut, un timp fără'nceput.
 A fost cândva o preafrumoasă fata
 Și-o dragoste, cum nu s-a mai văzut.
 
 
  Marcel Cîmpeanu
 Mediaș 13.07.2013